Deuteronomul 25

Noua Traducere Românească

1 Când doi oameni se vor certa între ei, să se înfățișeze la judecată și să fie judecați. Să fie considerat drept cel nevinovat, iar cel vinovat să fie condamnat.2 Dacă cel vinovat merită să fie lovit, judecătorul să pună să‑l întindă la pământ ca să fie lovit înaintea lui cu un număr de lovituri potrivit vinovăției lui,3 dar să nu i se dea mai mult de patruzeci de lovituri, pentru ca nu cumva, dându‑i‑se mai multe lovituri, fratele tău să fie înjosit înaintea ochilor tăi.4 Să nu legi gura boului când treieră.5 Dacă frații locuiesc împreună, iar unul dintre ei moare fără să aibă un fiu, soția celui mort să nu se mărite în afara familiei, cu un străin. Fratele soțului ei să intre la ea[1] și s‑o ia de soție, împlinindu‑și astfel datoria de cumnat față de aceasta.6 Întâiul născut, pe care ea îl va naște, va purta numele fratelui său mort, ca să nu i se piardă numele în Israel.[2]7 Dacă bărbatul acesta nu va dori s‑o ia de soție pe cumnata sa, atunci ea să se suie la poarta cetății, la bătrâni, și să le spună: «Cumnatul meu refuză să ridice numele fratelui său în Israel. El nu dorește să‑și împlinească datoria de cumnat.»8 Bătrânii cetății lui să‑l cheme la ei și să‑i vorbească. Dacă el insistă și spune: «Nu doresc s‑o iau de soție»,9 cumnata lui să se apropie de el înaintea ochilor bătrânilor, să‑i scoată sandaua din picior, să‑l scuipe în față și să‑i spună: «Astfel se face bărbatului care nu vrea să ridice un moștenitor fratelui său.»10 Familia lui va fi numită în Israel«familia celui căruia i s‑a scos sandaua».11 Dacă doi oameni se vor lupta unul cu celălalt, iar soția unuia dintre ei se va apropia ca să‑și scape soțul din mâna celui ce‑l lovește și, întinzându‑și mâna, îl prinde pe acesta de părțile rușinoase,12 să‑i tai mâna. Să nu‑ți fie milă de ea.13 Să nu ai în sacul tău două greutăți diferite: una mai grea și alta mai ușoară.14 Să nu ai în casă două unități de măsură diferite: una mai îngustă decât cealaltă.15 Să ai o greutate adevărată și dreaptă și o unitate de măsură adevărată și dreaptă, ca să trăiești multe zile în țara pe care DOMNUL, Dumnezeul tău, ți‑o dă.16 Căci oricine săvârșește aceste lucruri, oricine săvârșește o nedreptate, este o urâciune înaintea DOMNULUI, Dumnezeul tău.17 Adu‑ți aminte ce ți‑au făcut amalekiții pe drum, când ați ieșit din Egipt.18 Când erai obosit și sleit de puteri, ei te‑au întâlnit pe drum și i‑au atacat pe toți cei care erau epuizați în urma ta; n‑au avut nicio teamă de Dumnezeu.19 Când DOMNUL, Dumnezeul tău, îți va da odihnă de toți dușmanii care sunt în jurul tău, în țara pe care El ți‑o dă drept moștenire, ca s‑o stăpânești, să ștergi amintirea lui Amalek de sub ceruri. Să nu uiți lucrul acesta!