Schließen
BibleServer is a donation based project by ERF Medien. 25 € will help us to secure next years funding.
Ajutor

Noua traducere în limba românã

David şi Ionatan

1 David a fugit din Naiot, din Rama, a venit la Ionatan şi l-a întrebat: – Ce am făcut? Care este nelegiuirea mea şi cu ce am păcătuit împotriva tatălui tău de caută să-mi ia viaţa?
2 Ionatan i-a răspuns: – Nici vorbă! Nu vei muri! Tatăl meu nu face nici un lucru, nici mare, nici mic, fără să mi-l dezvăluie. Pentru ce ar ascunde tatăl meu tocmai lucrul acesta de mine? Nu poate fi adevărat.
3 Dar David a jurat din nou, zicând: – Cu siguranţă că tatăl tău a ştiut că am găsit bunăvoinţă la tine şi s-a gândit: „Să nu ştie Ionatan lucrul acesta căci s-ar întrista.“ Însă, cu adevărat, viu este Domnul şi viu este sufletul tău că între mine şi moarte nu mai este decât un pas.
4 – Voi face pentru tine tot ceea ce doreşti, i-a spus Ionatan lui David.
5 – Iată, mâine va fi lună nouă1 şi ar trebui să stau la masă împreună cu regele, i-a zis David. Dă-mi voie însă să plec şi să mă ascund în câmp până în seara zilei a treia.
6 Dacă tatăl tău va observa lipsa mea, să-i spui: „David m-a rugat să-i dau voie să dea o fugă până la Betleem, cetatea sa, deoarece acolo va fi adusă jertfa anuală pentru tot clanul.“
7 Dacă va accepta, atunci va fi pace pentru slujitorul tău. Însă dacă se va aprinde de mânie atunci să ştii că a hotărât să-mi facă rău.
8 În ceea ce te priveşte, arată bunătate faţă de slujitorul tău, fiindcă ai făcut cu el un legământ înaintea Domnului.Iar dacă se găseşte vreo nelegiuire în mine, omoară-mă tu însuţi! Pentru ce să mă mai aduci înaintea tatălui tău?
9 – Niciodată! i-a zis Ionatan. Dacă aş fi ştiut că tatăl meu a hotărât să-ţi facă rău, oare nu ţi-aş fi spus?
10 – Cine îmi va da de ştire dacă tatăl tău îţi va răspunde cu asprime? l-a întrebat David pe Ionatan.
11 Ionatan i-a răspuns: – Vino, să ieşim în câmp. Au ieşit amândoi în câmp
12 şi acolo Ionatan i-a spus lui David: – Domnul, Dumnezeul lui Israel, este martor că voi iscodi pe tatăl meu mâine şi poimâine cam pe la ceasul acesta. Dacă are gânduri bune pentru tine îţi voi da de ştire.
13 Domnul să se poarte cu Ionatan cu toată asprimea2 dacă tatăl meu va dori să-ţi facă rău şi eu nu-ţi voi dezvălui lucrul acesta şi nu te voi lăsa să pleci în siguranţă. Domnul să fie cu tine aşa cum a fost şi cu tatăl meu.
14 Dacă voi mai trăi, să arăţi faţă de mine o îndurare3 ca cea a lui Dumnezeu, aşa încât să nu fiu ucis
15 şi să nu îţi îndepărtezi niciodată bunătatea faţă de familia mea, atunci când Domnul va şterge de pe faţa pământului pe fiecare din duşmanii lui David.
16 Astfel a încheiat Ionatan legământ cu familia lui David, spunând: „Domnul să ceară socoteală duşmanilor lui David!“
17 Ionatan l-a pus pe David să-şi reînnoiască jurământul din pricina dragostei pe care o nutrea pentru el, pentru că-l iubea aşa cum îşi iubea sufletul lui.
18 Apoi i-a zis: „Mâine este lună nouă şi lipsa ta va fi observată, pentru că locul tău va fi gol.
19 Poimâine să cobori repede, să te duci la locul în care te-ai ascuns prima oară şi să aştepţi lângă stânca Ezel4.
20 Eu voi trage trei săgeţi spre ea ca şi când aş trage la ţintă.
21 Apoi voi trimite băiatul, poruncindu-i să caute săgeţile. Dacă îi voi spune: «Iată, săgeţile sunt dincoace de tine. Adu-le încoace!» atunci să vii pentru că, viu este Domnul, te afli în siguranţă. Nu este nici un pericol.
22 Dacă însă îi voi spune băiatului: «Iată, săgeţile sunt dincolo de tine», atunci să pleci pentru că Domnul te trimite.
23 Iar cu privire la ceea ce am vorbit noi, Domnul este martor între mine şi tine pe vecie.“
24 David s-a ascuns în câmp. Când a început luna nouă, regele s-a aşezat la masă să mănânce.
25 Regele s-a aşezat pe locul său obişnuit, lângă perete, avându-l pe Ionatan în faţa sa5, iar pe Abner lângă el, în timp ce locul lui David era gol.
26 Saul n-a spus nimic în acea zi, pentru că se gândea că s-a întâmplat ceva cu David. Îşi spunea: „El nu este curat, cu siguranţă nu este curat.“
27 În ziua următoare, a doua zi a lunii noi, locul lui David era tot gol. Atunci Saul l-a întrebat pe fiul său Ionatan: – De ce nu a venit fiul lui Işai nici ieri şi nici astăzi la masă?
28 Ionatan i-a răspuns: – David mi-a cerut voie să se ducă la Betleem.
29 El mi-a spus: „Dă-mi voie, te rog, să merg acasă fiindcă clanul nostru aduce o jertfă în cetate, iar fratele meu mi-a poruncit să fiu acolo. Fii bun, dă-mi voie, te rog, să merg şi să-mi văd fraţii!“ De aceea nu a venit la masa regelui.
30 Saul s-a aprins de mânie împotriva lui Ionatan şi i-a spus: – Bastard răzvrătit6 ce eşti! Crezi că nu ştiu că ţi-ai ales ca prieten pe fiul lui Işai, spre ruşinea ta şi a mamei tale care te-a născut?
31 Atâta timp cât fiul lui Işai trăieşte pe acest pământ, nici tu şi nici regatul tău nu veţi fi în siguranţă. Trimite deci şi adu-l la mine pentru că trebuie să moară.
32 Dar Ionatan i-a răspuns tatălui său, Saul: – Pentru ce să fie dat la moarte? Ce a făcut?
33 Atunci Saul a aruncat suliţa spre el ca să-l lovească. Astfel, Ionatan a înţeles că tatăl său avea de gând să-l ucidă pe David.
34 S-a ridicat de la masă arzând de mânie şi în acea zi, a doua a lunii noi, nu a mâncat nimic pentru că era întristat din pricina lui David, căci tatăl său l-a umilit.
35 În dimineaţa următoare, Ionatan a ieşit în câmp pentru întâlnirea cu David. Împreună cu el era un băieţaş.
36 El i-a spus băieţaşului: „Aleargă de găseşte săgeţile pe care le-am tras.“ Băieţaşul a alergat, iar Ionatan a tras o săgeată dincolo de el.
37 Când băieţaşul a sosit la locul în care căzuse săgeata trasă de Ionatan, acesta a strigat după el: – Nu-i aşa că săgeata e dincolo de tine?
38 Ionatan a strigat după el: – Iute! Grăbeşte-te! Nu te opri! Băieţaşul a strâns săgeţile şi s-a întors la stăpânul său.
39 Acesta nu înţelegea nimic; doar Ionatan şi David înţelegeau ce se întâmpla.
40 Ionatan i-a dat băieţaşului armele sale, spunându-i: – Du-te şi du-le în cetate!
41 După ce a plecat băiatul, David s-a ridicat din partea de sud a stâncii, a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat de trei ori. Apoi s-au sărutat şi au plâns împreună, dar David a plâns mai mult.
42 Ionatan i-a zis lui David: – Mergi în pace! Fie cum am jurat amândoi în Numele Domnului când am zis: „Domnul să fie între mine şi tine şi între urmaşii mei şi urmaşii tăi pe vecie.“ Apoi David s-a ridicat şi a plecat, iar Ionatan s-a întors în cetate.
1 <footnote>20:5 Vezi Num. 28:11-15; peste tot în capitol </footnote>
2 <footnote>20:13 Formulă tipică de jurământ (Lit.: Aşa să-i facă Domnul lui Ionatan şi chiar mai mult) </footnote>
3 <footnote>20:14 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului</footnote>
4 <footnote>20:19 Sensul termenului ebraic este nesigur </footnote>
5 <footnote>20:25 LXX; TM: lângă perete. Ionatan s-a ridicat, iar Abner a şezut lângă Saul</footnote>
6 <footnote>20:30 Lit.: spre ruşinea ta şi spre ruşinea goliciunii mamei tale</footnote>
© 2016 ERF Medien